[Cel puțin] 5 motive pentru care Primăria Sectorului 4 pare că dă banii pe povești

Primăria Sector 4 pune azi în dezbatere publică raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul ”amenajare parcare” care va fi amplasat în locul spațiului verde din Bulevardul Tineretului intersecției cu Strada Secerei din București.

M-au uitat și eu pe raportul privind impactul asupra mediului disponibil online și plătit de PS4 din banii contribuabililor, însă materialul îmi lasă mai curând impresia unei povești cu zâne și feți frumoși decât pe cea a unei documentații tehnice profesionist realizate. Zic asta din punctul meu de vedere în calitate de peisagist și în contextul în care acest raport se presupune că trebuie să arate de ce o parcare este mai buna pentru locuitori orașului decât un spațiu verde. Și când spun asta am și argumente concrete precum:

1) Secțiunea ”Situația Peisagistică existentă” are un singur paragraf

Întrucât astfel de studii au secțiuni cvasi-standard, cel care realizează studiul trebuie să le prevadă pe toate și să adauge informații la fiecare dintre acestea. Asta nu înseamnă că tu, ca elaborator, ai idee ce trebuie menționat la fiecare capitol și sub-capitol în parte mai ales dacă în echipa ta nu ai luat pe cineva cu specializarea de care era nevoie. Și așa se ajunge la situații patetice unde un subcapitol dintr-un document de o asemenea importanță are o singura frază sau dacă este vorba de un caz mai fericit există chiar un întreg paragraf. Dacă mai are și 2-3 poze s-a rezolvat cazul complet. Se poate spune chiar că subcapitolul respectiv este el singur echivalentul unei teze de doctorat, nu?

Informația prezentată în secțiunea ”Situația peisagistică existentă” din cadrul raportului de impact asupra mediului

Așadar ai bifat toate cerințele (nu contează calitatea acestei acțiuni). Și … voila! Ai un raport de impact asupra mediului pentru un proiect care prevede transformarea unei suprafețe permeabile și verde într-o suprafață betonată îți povestește ce impact scăzut asupra mediului va avea intervenția respectivă.

2) Secțiunea ”Caracterizarea populației din zona de impact” are două paragrafe

Pentru că am povestit mai sus cum stă treaba cu conținutul rapoartelor de specialitate am zis să menționez aici un caz și mai fericit: acela în care sunt încropite două paragrafe pentru o secțiune.

Informația prezentată în secțiunea ”Caracterizarea populației din zona de impact” din cadrul raportului de impact asupra mediului

Doar că atenție!!! Aici este vorba de subcapitolul ”Caracterizarea populației din zona de impact” din cadrul unui raport ce se refera la un proiect bazat pe ideea repetată obsesiv de edili PS4 că este imperios necesar să se realizeze această parcare. Serios??!!! Adică la cât de presantă este problema nu s-a putut da aici nici măcar un număr aproximativ de locuitori ”afectați”??!!! Sau măcar un plan care să arate care este ”zona de impact” pe care se bazează acest proiect. Și atunci cum știm dacă problema o să fie sau nu rezolvată prin implementarea acestui proiect? În mod normal la această secțiune se dă cu copy-paste dintr-un studiu de fundamentare realizat anterior elaborării proiectului, doar că cel mai probabil un astfel de studiu nu a fost realizat nici până acum. Vorbesc de un studiu care să prezinte măcar o caracterizare a populației pe grupe de vârstă care îți poate da informații cu privire la momentul în care o să fie plină sau goală parcarea. Și care să îți arate desigur și care este zona de impact. Asta ca să te poată bufni în voie râsul atunci când bulina roșie care arată pe plan zona de impact are centrul în zona parcării și se întinde până la metrou la Timpuri Noi sau până pe Olteniței. Pentru că se știe că bucureșteanul este recunoscut pentru faptul că este dispus să își lase mașina într-o parcare cu plată* și să meargă măcar un kilometru pe jos cu pungile cu cumpărături de la piață ca să ajungă acasă. Într-un cuvânt, fraza ”Populația din zona de impact este formată din locuitorii sectorului 4 (în special cei din zona bd-ului Tineretului), precum și din vizitatorii parcului Tineretului.” conținută de raport de impact asupra mediului reprezintă chintesența studiului sociologic și pe mine una m-a convis: este nevoie gravă de o parcare exact în locul respectiv din Sectorul 4! Primul paragraf nu îl pun la socoteală pentru că este pur introductiv. Noroc ca au pus această a doua frază! Aceasta a lămurit totul. (:D)

*Consilierii PS4 povesteau într-o dezbarete cu privire la această parcare, dezbatere făcută mai pe la începutul anului, cum comunitatea o să scoată mulți bani din această parcare pentru că vor pune taxă. Așadar eu la această informație mă raportez. Ce sens ar avea ca acești consilieri să nu spună adevărul sau să nu fi fost corect informați la rândul lor?!

3) Veridicitatea informațiilor este probată prin imagini irelevante

Într-un raport de o asemenea importanță veridicitatea și relevanța unor aspecte poate fi argumentată sau probată prin poze. Însă ce sens ar avea să implici un specialist în domeniu care să știe ce are de făcut?! Nu e necesar!!! Emiți două-trei banalități cu privire la câteva specii de plante pe care oricum le poți găsi pe toate maidanele din București și la final bagi și câteva poze ca să fie treaba treabă.

Fragment din în secțiunea ”Informații despre biotopul și habitatele din amplasament” din cadrul raportului de impact asupra mediului

Mă rog, nu intru în detalii acum, dar un studiu de specialitate nu se face așa. Adică măcar într-una dintre imaginile din cadrul acestui capitol trebuia să apară un pătrat alb (pentru mai multe informații se poate da search pe Google cu sintagma botanical survey) sau niște detalii din care se poată vedea cu adevărat profilul vegetal erbaceu. Nu de alta, dar așa arăți că ți-ai făcut treaba când ai fost pe teren și nu vorbești din povestiri nemuritoare și îi permiți și cititorului de raport să constate personal că ceea ce spui este adevărat. Spre exemplificare a se vedea mai jos o imagine de pe situl meu de diplomă – Faleză Nord Constanța.

Imagine din cadrul Falezei Nord Constanța

Nu-i așa că în imaginea de mai sus se văd imediat și foarte clar plantele rare sau pe cale de dispariție pe care le-am găsit eu pe vremea când lucram în facultate la diplomă?! Nu-i așa că se vede foarte clar și unde erau poziționate acestea?! Cum?? Nu se vede?? Acolo mic pe dreapta. Și puțin în stânga. Ei, dacă se întreabă cineva, exact atât de relevante sunt și imaginile din cadrul raportului de impact cu privire la plantele prezente în spațiul verde din Tineretului ce se dorește a fi transformat într-o parcare.

Ca să nu fiu înțeleasă greșit fac aici două precizări:

1) veridicitatea unor informații poate fi arătată prin intermediul unor imagini, dar contează foarte mult cum sunt făcute acele imagini și, respectiv, ce aspecte surprind – de aici nevoia de a implica un specialist;

2) în nici un caz nu pornesc de la premisa că în acest spațiu verde există plante rare sau pe cale de dispariție din Flora României, dar pot afirma cu tărie că autorii raportului nu și-au dat deloc interesul pentru a afla care este cu adevărat profilul complet al florei și adevărata valoare a vegetației din acest spațiu, prin urmare afirmațiile lor referitoare la impactul redus pe care această viitoare parcare îl are asupra mediului sunt nefondate momentan.

4) Se prevede plantarea a 210 arbori fără a se menționa specia acestora

Așadar, avem una bucată raport de impact asupra mediului care nu face nici cea mai mică referire la faptul că nu este normal să vorbești în abstract atunci când povestești cum se vor planta 210 într-un spațiu urban. Din ce specie fac parte acești arbori?? Dacă este vorba de 210 platani puși la un loc avem șanse să ne umplem de fericire din cauza tigrului platanului și cât de curând și  din cauza cancerului platanului. Dacă este vorba despre 210 plopi-femele la un loc o sa ne ținem respirația toata primăvara prin sudul Bucureștiului din cauza pufului. Oh! Dar stai! În proiect ar putea să fie vorba despre plantarea unui amestec de specii în cazul arborilor din această parcare. Și atunci apare o altă întrebare: au fost gândite unități ecosistemice???!!! Dar nu! Conform acestui raport de impact asupra mediului (!!!) aceste aspecte nu sunt importante pentru că, dacă ar fi importante, cel mai probabil s-ar face ceva referiri la subiect în cadrul raportului. Așa măcar preț de o frază. Un potențial dezastru ecologic?! Hmmm … irelevant pentru orice raport de impact asupra mediului, nu?!

5) Impactul parcării asupra peisajului este prognozat ca fiind pozitiv

HA! Ca să fim corecți trebuie să admitem că acest raport ia în calucl și impactul pe care această parcare o să îl aibă în perioada de exploatare. Și așa cum aflăm din raport acest impact este văzut ca fiind ”Pozitiv/neglijabil advers, local, de lungă durată”. 

Informația prezentată în Secțiunea ”Impactul proiectului asupra peisajului existent în perioada de exploatare” din cadrul raportului de impact asupra mediului

Cu alte cuvinte: dacă am transforma Cișmigiul într-o parcare cum este cea din fața mall-ului de la Băneasa mare diferență nu ar fi în ceea ce privește peisajul. Ba dimpotrivă! Situația ar putea să fie chiar mai bună. Pozitivă adică. În tot cazul impactul este cel mult ”neglijabil advers”.

Să nu ne lăsăm aici antrenați în discuția conform căreia acest spațiu verde nu este de calibrul Cișmigiului. Da! Este adevărat că aici, în anumite locuri, sunt depozitate gunoaie și ca spațiul nu are nici măcar o alee, o bancă și un stâlp de iluminat, dar asta nu e vina mea personală așa cum insinuau consilierii PS4 la o alta dezbatere realizată cu privire la această parcare. Faptul că acest spațiu verde nu este un spațiu verde amenajat și întreținut este – conform legii – doar vina propietarului și, respectiv a administratorului. Cum ar veni a Primăriei Sectorului 4 și a Administrației Domeniului Public din Sectorul 4. Și acum reprezentanții Primăriei Sectorului 4 se lamentează că mai bine faci o parcare decât să ai un loc insalubru. Păi atunci, pornind de la raționamentul acesta, eu una zic că am putea să lăsăm neîntreținute și alte spații verzi (gen Cișmigiu, Carol, Herăstăru) și apoi să ”salubrizăm” zona cu niște parcări cinstite.

 

Și astfel de exemple se găsesc cu duiumul în cadrul acestui raport de impact asupra mediului. Dar apropo de profesionalismul în realizarea acestui material cred că este de povestit aici doar faptul că în raport este folosită sintagma ”copaci”. Dacă ești profesionit din domeniu înțelegi exact la ce mă refer. Dacă nu esti profesionit, dar m-ai auzit povestind la un moment dat care este pentru specialiști diferența între ”copac” și ”arbore”. Dacă nu te regăsești în nici una dintre situațiile de mai sus tot ce trebuie să știi este că acest aspect e ”buba rău” pe lângă faptul că sună precum niște unghii care zgârie o tablă de școală.

Citind acest raport de impact asupra mediului mi-au trecut mai multe întrebări prin minte cum ar fi:

Membrii echipei care a elaborat raportul au auzit vreodata de peisagisti? Și dacă da, ce au impresia că știu să facă aceștia? Și dacă nu, cum au ajuns la concluzia că ei au competențe să evalueze partea de peisagistică?!

Câți bani au fost plătit pe acest raport și de către cine?

Oare Curtea de Conturi are specialiști care pot să evalueze materiale de acest fel pentru a avea o idee clară despre cum se folosește banul public?! 

 

Mă rog, ca un panseu de final ar fi de reținut faptul că acest raport de impact asupra mediului cu privire la proiectul ”amenajare parcare” care va fi amplasat în locul spațiului verde din Bulevardul Tineretului intersecției cu Strada Secerei din București mie una mi se pare că ar fi la fel de relevant și dacă intervenția s-ar întâmpla pe lună sau la Paris sau la Poplaca sau în Parcul Naţional Retezat.

P.S.: M-am gândit să las și io aceste gânduri aici deoarece, deși merg la dezbaterea de azi, nu mă aștept să îmi pot spune cu adevărat părerea cu privire la acest subiect și cu atât mai puțin ca aceasta să fie luată în considerare. Ba din contră! Mă aștept să fiu chiar luată la mișto de reprezentanții PS4 așa cum s-a mai întâmplat și cu alte ocazii când am mers la dezbateri pe această temă. Măcar internetul nu uită … și sper să nici nu ierte.

(Visited 309 times, 1 visits today)

Lasă un comentariu