PMB organizează un atelier de arboricultură cu un ONG-fantomă

Zilele trecute am aflat că Primăria Municipiului București organizează un atelier de arboricultură în mijlocul Cișmigiului împreună cu un ONG-fantomă, care se folosește de numele meu și al lui Alex Purcaru, primul arborist român atestat de Societatea Internațională de Arboricultură.

Conform informațiilor de pe site-ul Ministerului de Finanțe (vezi imaginea de mai jos), acest ONG, pe numele său ARA – Asociația Română de Arboricultură, nu a avut nicio activitate declarată de la înființare, din noiembrie 2009 și până la finalul anului 2024. Adică, pentru aproape 15 ani acest ONG nu a plătit nici un furnizor pentru produse și servicii, nu a primit nicio cotizație de la membri și nu a accesat nicio sponsorizare pentru a realiza activitățile prezentate pe site-ul ARA și pe pagina de Facebook a ARA.

Imaginea de mai sus este o captură de ecran de pe site-ul Ministerului de Finanțe din care se poate vedea că în legătură cu ARA, în arhivele statului român, există ”Declaratie pe proprie raspundere ca entitatea nu a desfasurat activitate de la data infiintarii si pana la 31.12.2024”

Pentru cei care nu știu deja, las aici un fel de timeline:

• La origini, acest ONG, ARA, a fost creat de Frank Banwell, un arborist canadian care a încercat o perioadă să educe administrația publică locală din Timișoara în legătură cu gestionarea arborilor din mediul urban. Din păcate nu prea a avut succes și s-a întors dezamăgit în Canada, curând după 2009.
• În 2015, pe parcursul stagiului de doctorat pe care l-am realizat în Germania, la Universitatea de Științe Aplicate Berlin, sub îndrumarea domnului profesor dr. Hartmut Balder, am intrat în contact cu un întreg univers care la noi în România nu exista: arboricultura modernă. Desigur, pe parcursul anilor de școală am făcut cursul denumit ”arboricultură”. Dar materia predată în cadrul acestui curs are legătură cu cultura arborilor în pepinieră și nu cu modul în care sunt gestionați arborii de agrement. Adică, acest curs urmat de mine în facultate, nu a prezentat deloc concepte precum CODIT, lemn de reacție sau biomecanică și nu m-a făcut să iau contact cu specialiști de renume din domeniu precum Alex Shigo, Claus Mattheck, Andreas Roloff, Francis Hallé sau Edward Gilman. După descoperirea acestui nou univers, primul lucru pe care l-am făcut atunci când m-am întors în țară a fost să îl contactez pe profesorul de dendrologie Iovu Biriș Adrian pentru a-l întreba de ce nu ne-a vorbit niciodată în anii de școală despre aceste concepte și despre acești specialiști. Împreună cu colegii mei, l-am idolatrizat dintotdeauna pe ”profu’ de dendro”. A fost mereu o plăcere să învăț de la el toate câte le știe despre arbori. Dar despre arboricultura modernă nu ne-a spus niciodată nici un cuvânt. La întrebarea mea el mi-a răspuns: ”Diana, nu știu la ce te referi”. Pentru că, da – arboricultura modernă / urbană / aia de se învață prin școlile din Germania, Franța, UK, US sau alte asemenea țări – nu este silvicultură. Nu poți să pui semnul egal între cei doi termeni. Arboricultura este un alt domeniu față de silvicultură. Din acest motiv are o denumire diferită. Și lucrează cu foarte multe concepte diferite. Iar profu’ de dendro este silvicultor. Și nu a încercat nici o clipă să pretindă altceva. Asta spre deosebire de foarte mulți silvicultori pe care îi întâlnesc în ultimul timp, mai ales în presă, care își dau cu părerea despre arboricultură, adică despre un subiect pentru care nu au nici o competență, scoțând astfel niște grozăvii de mă fac să mă cutremur toată. Ce pot să spun?! I love profu’ de dendro!!! Atât pentru cunoașterea pe care a împărtăși-o cu mine de-a lungul timpului cât și pentru deontologia profesională de care dă dovadă de fiecare dată.
• În 2018, inspirați poate și de toate poveștile mele despre Alex Shigo și despre arboricultura modernă, colegii de la Timișoara, din Filiala Vest a AsoP România, au organizat Conferința Spațiul Public #3 [Plus/minus] VEGETAȚIE. În cadrul acestui eveniment au fost invitați specialiști din Germania, Ungaria și România, iar evenimentul a reprezentat un prim moment în care s-a discutat despre coagularea profesioniștilor din domeniu sub umbrela unei organizații profesionale. Cunoscând foarte bine lumea ONGistică din România, știam deja de existența ARA și de faptul că această organizație este inactivă. Iar la discuțiile de după conferință le-am sugerat arboriștilor de la masă (vezi imaginea 360 de lângă acest text) faptul că ar trebui contactat Frank Banwell pentru a revitaliza această organizație.

Postare realizată de mine pe Facebook cu scopul de a rememora momentul și locul unde am aflat pentru prima dată de existența domeniului arboriculturii urbane de la profesorul dr. Hartmut Balder 

Imagine cu participanții la discuțiile avute după Conferința Spațiul Public #3 [Plus/minus] VEGETAȚIE referitoare la revitalizarea ARA

• După 2018, la mai toate evenimentele AsoP, am povestit despre faptul că în alte țări există acest domeniu care se ocupă de gestionarea arborilor de agrement și despre faptul că există arboricultori. Și că există ARA. Și am făcut asta cu mari speranțe că domeniul arboriculturii urbane se va dezvolta și la noi, iar arborii din orașele noastre nu vor mai fi schingiuiți prin ”toaletare”.
• În 2021, având în vedere experiența mea din domeniul arboriculturi urbane și vizibilitatea pe care o aduceam acestei profesii, Alex Purcaru și Ștefan Nica mi-au propus să fac parte din Consiliul Director al acestei organizații. Luaseră legătura cu Frank Banwell și încercau să facă demersurile necesare pentru revitalizarea ARA. Am acceptat propunerea lor pentru că în primul rând mă consider un peisagist specializat în arboricultură urbană și pentru că m-am gândit că, prin experiența din lumea ONGistică din România, pot ajuta la administrarea acestei organizații.

Detaliu din extrasul obținut de mine în februarie 2025 din Registrul Asociațiilor și Fundațiilor din România în care se poate vedea înscrierea mea ca membru al Consiliului Director ARA realizată în noiembrie 2021 la Judecătoria din Brașov

După 2022 însă, lucrurile au luat o turnură neașteptată:

În cadrul ARA au început să fie organizate o serie de evenimente și cursuri despre care și eu și Alex Purcaru aflam mereu doar de pe Facebook.

Încercările noastre, ale lui Alex Purcaru și ale mele, de a afla mai multe detalii despre activitatea ARA au primit doar răspunsuri verbale vagi, fără detalii concrete.

Din 2022, în cadrul ARA nu au fost organizate Adunările Generale anuale ale Asociaților, la care să primim convocare sau la care să avem acces pentru a ne implica în administrarea organizației așa cum prevede legea.

Pe situl ARA nu există informații din care să se înțeleagă cine face parte din această organizație. Linkurile către Actul Constitutiv și către Statut au erori 404 (fișierele nu pot fi găsite pe server).

Ștefan Nica, Președintele actual al ARA, folosește orice ocazie în întâlnirile profesionale pe care le avem alături de alți parteneri (de exemplu în cadrul ASRO – organismul național de standardizare) pentru a afirma foarte agresiv faptul că eu nu am cunoștințe și experiență în domeniul arboriculturii urbane.

Demersurile realizate de Alex Purcaru și de mine pentru a avea o poziție oficială din partea ARA în legătură cu conținutul Actului Constitutiv, conținutul Statutului, conținutul documentelor contabile, conținutul proceselor verbale din Adunările Generale ale asociaților, înscrisurile oficiale referitoare la reprezentanții organizației, înscrisurile oficiale referitoare la beneficiarii reali ai ARA, precum și în legătură cu alte aspecte care țin de administrarea acestui ONG și de responsabilitatea reprezentanților în fața legii au rămas fără răspunsuri concrete, documente oficiale și date certe. De fapt, până la primirea din extrasul din Registrul Asociațiilor și Fundațiilor din România, la început de 2025, nu aveam nici o informație oficială despre ARA.

Captură de ecran cu mesaj de eroare de pe site-ul ARA referitor la lipsa Actului Constitutiv

Captură de ecran cu mesaj de eroare de pe site-ul ARA referitor la lipsa Statutului

Iar toate acestea se întâmplă în condițiile în care Ștefan Nica, Președintele actual al ARA, folosește permanent canalele de comunicare ale organizației pentru a-și promova propria activitate sau chiar propria companie: Nica Green Solutions srl (cunoscută și sub brandul arborist.ro).

Capturi de ecran de pe pagina de Facebook a Asociației Române de Arboricultură care surprind postări în care este promovată activitatea lui Ștefan Nica sau a firmei acestuia arborist.ro

Coincidență sau nu, în toate celelalte cursuri promovate pe pagini de Facebook a ARA, singurul profesionist care apare în imagini ca formator este tot Ștefan Nica. Iar din informațiile care însoțesc aceste postări nu se înțelege foarte clar contextul în care au fost organizate aceste sesiuni de formare. Sunt ele organizate de ARA? Sunt ele organizate de arborist.ro? Sunt ele plătite? Și, dacă da, unde ajung banii respectivi având în vedere că ARA nu are nicio activitate declarată în situațiile financiare?

Capturi de ecran de pe pagina de Facebook a Asociației Române de Arboricultură care surprind postări în care sunt promovate cursuri din domeniu, realizate pentru angajați din administrația publică și pentru alți participanți

Personal m-am tot întrebat ce este cu toată această ”ceață” care înconjoară de câțiva ani ARA. Și m-am mai întrebat și cât de profesionist sunt realizate toate aceste sesiuni de formare în legătruă cu gestionarea arborilor. Nu de alta, dar dacă ne uităm pe site-ul arborist.ro putem vedea că firma actualului Președinte ARA contribuie la ”toaletările” realizate prin România.

Captură de ecran de pe pagina arborist.ro în care sunt prezentate ”tăieri în coroană la arbori” realizate de compania care aparține actualului Președinte ARA

Altfel, eu nu prea am o idee foarte concretă referitoare la cine sunt membrii ARA în prezent deși, conform legii, cel puțin momentan, fac parte din Consiliul Director al acestei organizații.

Dacă este să mă iau după pagina de Facebook a asociației, pare că echipa ARA are niște membri noi. Cu excepția lui Ștefan Nica, cei din imaginea alăturată nu făceau parte sigur din ARA în 2021, când am intrat eu în Consiliul Director.

Asta înseamnă că a existat măcar o Adunare Generală la care Alex Purcaru și cu mine nu am fost convocați oficial?

Și asta deși, conform legii, noi doi ar trebui să fi făcut parte de fapt dintre cei care iau hotărârea de organizare a Adunărilor Generale din cadrul ARA.

Captură de ecran de pe pagina de Facebook a organizației, care înfățișează ”Echipa ARA”

Nu în ultimul rând, cred că merită menționat faptul că traducerile pentru ”Standardul European de Tăieri în Coroana Arborilor” și ”Standardul European de Plantare a Arborilor” sunt promovate pe toate canalele ARA. Însă, surprinzător sau nu, în documentele respective lipsește orice referire la ARA, aceste traduceri fiind asumate pe persoană fizică de 6 persoane. 

Și atunci întrebarea mea este: prin ARA sunt promovate activități ale organizației? Sau doar activități ale actualului Președinte ARA și ale prietenilor săi? Și cum poți ajunge în acest cerc select? Nu de alta, dar pare că statutul de membru al Consiliului Director pe mine una nu ajută nici măcar cât să poți să fiu ținută la curent cu hotărările referitoare la activitatea acestei organizații.

Captură de ecran cu creditele acordate pentru traducerea în limba română a Standardul European de Tăieri în Coroana Arborilor

Captură de ecran cu creditele acordate pentru traducerea în limba română a Standardul European de Plantare a Arborilor

Și, în acest context, Primăria Municipiului București se asociază acum cu acest ONG ”de casă”, ”pe persoană fizică” pentru a face:

… un eveniment care promovează fix toate serviciile oferite de firma Președintelui respectivului ONG-fantomă;

… respectiv, un eveniment care implică și activități practice ce vor fi realizate în Parcul Cișmigiu, monument istoric de interes național.

Și aici îmi vine în minte următoare întrebare:

Credeți că Primăria Municipiului București a obținut aviz din partea Ministerului Culturii pentru realizarea acestor intervenții?

Nu de alta, dar legea prevede că avizul Ministerului Culturii trebuie obținut pentru orice intervenție care ”modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice”. Ori, spre exemplu, ultima dată când am verificat eu, ancorările realizate în coroanele arborilor nu făceau parte din imaginea tipică a parcurilor de secol XIX.

Pentru referință las aici și capturi de ecran cu programul evenimentului girat de Primăria Municipiului București chiar prin prezenta City Managerului capitalei:

Programul pentru ziua 1 (3 aprilie 2025)

Programul pentru ziua 2 (4 aprilie 2025)

Pentru cei care nu știu deja:

A furniza servicii prin intermedium unei asociații profesionale determină clienții să aibă mai multă încredere în oferta ta.

Din acest motiv asociațiile profesionale adevărate nu oferă servicii care pot face concurență activității profesioniștilor din domeniu. Acesta este de exemplu motivul pentru care Ordinul Arhitecților din România (OAR) nu oferă servicii de proiectare. Tot acesta este motivul pentru care Societatea Internațională de Arboricultură (ISA) și Consiliului European de Arboricultură (EAC) nu oferă servicii de evaluare sau de gestionare a arborilor.

Dar, între timp în cadrul ARA, serviciile oferite sunt:

Captură de ecran cu serviciile de specialitate oferite în prezent de Asociația Română de Arboricultură