Stații verzi ca-n București în toată lumea nu găsești :|
La început de septembrie 2017 s-a iscat multă vâlvă cu privire la faptul că Primăria Municipiului București a instalat acoperișuri verzi pe mai multe stații ale RATB. Am aflat astfel că nu ne alegem cu ceva parcuri noi, dar tot bucureșteanul o sa profite la maxim să își încarce plămânii cu oxigenul generat de cele 34 de ”stații verzi” anunțate de PMB.
Cum am mai afirmat în atâtea rânduri, și public și mai puțin public, eu personal sunt destul de rezervată cu privire la viabilitatea sistemelor de tip acoperiș verde sau perete verde în București. Așadar, realizarea acestor “stații verzi” a fost pentru mine un motiv de bucurie pentru ca îmi oferă posibilitatea să observ la lucru astfel de elemente. Și, cum se întâmplă lucrurile și în cercetare, să am ocazia să îmi confirm sau să îmi infirm niște ipoteze profesionale.
E adevarat că în alte țări – civilizate din punct de vedere peisagistic – astfel de sisteme sunt însoțite de sisteme de irigație și de drenaj, dar cine mai ține seamă de astfel de detalii? Oricum la noi sistemele de irigat sunt puse ca să ude asfaltul aleilor, iar sistemele de drenaj nu se execută nici măcar pentru 10% din lucrările implementate.
Și apoi Bucureștiul este un oraș în care cele 40-45 de grade Celsius, pe care le avem de la început de iunie până prin septembrie, dau de pământ din 5 în 5 secunde cu silicagelul ce se presupune că reține apa din precipitații pentru ca apoi să o elibereze treptat în beneficiul plantelor care formează acoperișul verde.
Așadar, mie ca profesionist, proiectul PMB & Co. mi se pare cu atât mai interesant pentru că aplică varianta care se bazează exact pe câtă gestionare face administrația publică din România: zero barat împărțit la cerculețe pătrate. Dar pe mine nu mă interesează ca demers punctual de tipul ”tăiem panglica în fața televiziunilor” ci mai degrabă pe sistemul ”iată cum arată un astfel de acoperiș verde după (măcar) 5 ani de la implementare, iar astea sunt pozele unde puteți vedea evoluția minunăției”.
Practic de anul trecut de prin octombrie mi-am propus să merg să fac poze cu camera 360 pentru a surprinde evoluția acestor ”stații verzi”. Doar că m-am luat cu una cu alta și iată că deja au trecut aproape 8 luni de la inaugurare, iar eu nu făcusem nici măcar o poză până la final de aprilie 2018.
Asta în primul rând pentru că aveam cumva în minte inserată ideea că trebuie să am o zi întreagă la dispoziție pentru a străbate Bucureștiul în lung și în lat pentru a putea găsi și pentru a fotografia cele 34 de stații menționate de PMB. Iar o astfel de zi întreagă pe care să o dedic numai și numai acestei acțiuni nu s-a ivit din octombrie 2017 și până acum. Dar între timp am avut revelația că pot face pozele în mai multe sesiuni și astfel voi avea nevoie doar de câteva ore ici și colo în diverse zile.
Înainte de a prezenta ce a ieșit după prima sesiune foto petrecută pe 1 mai 2018 vreau să fac următoarea precizare:
În viziunea mea acoperișurile verzi sau pereții verzi nu sunt și nu pot deveni niciodată echivalentul spațiilor verzi urbane!
Din simplul motiv că le lipsesc niște caracteristici esențiale precum capacitatea de a avea un rolul social în cadrul orașului (pentru că deh! nu te poți plimba cu copilul în cărucior pe un perete verde) sau faptul că rolul lor ecologic este destul limitat (pentru ca nah! râma sau alți asemenea indicatori de ecosistem deja înfiripat nu pot să se preumble în voie între acoperișul verde și alveolele plantate dintr-un parc). Desigur un acoperiș verde reprezintă o soluție mai bună față de un acoperiș din tablă sau o terasă acoperită cu pietriș în ameliorarea microclimatului. Dar niciodată un astfel de element constructiv, care înglobează și niște vegetație, nu o să poată ține locul Cișmigiului. Parol!
Acestea fiind zise să trecem la ceva mai concret.
În primul rând, pentru a avea o idee mai clară cu privire la locurile în care Bucureștiul bubuie de la oxigenul emanat de ”stațiile verzi” am pus pe o hartă toate stațiile RATB menționate în comunicatul de presa al PMB din data de 7 septembrie 2017.
Dintre acestea am reușit să fotografiez 14 stații în sesiunea din 1 mai 2018, respectiv: Stația Dr. Felix 1 (sensul spre Piața Victoriei), Stația Piața Victoriei (sensul spre Piața 1 Mai), Stația Pasaj Victoriei (sensul spre Dorobanți), Stația Stadion Dinamo 1 (sensul spre Piața Obor), Stația Stadion Dinamo 2 (sensul spre Piața Victoriei), Stația Bucur Obor 1 (sensul spre Piața Unirii), Stația Bucur Obor 2 (sensul spre Strada Doamna Ghica), Stația Ziduri Moși 1 (sensul spre Piața Obor), Stația Ziduri Moși 2 (sensul spre Strada Doamna Ghica), Stația Teiul Doamnei 1 (sensul spre Piața Obor), Stația Teiul Doamnei 2 (sensul spre Strada Doamna Ghica), Stația Mihai Eminescu (sensul spre Bulevardul Carol), Stația Sfântul Gheorghe 1 (partea dinspre Bulevardul I. C. Bratianu) și Stația Sfântul Gheorghe 2 (partea dinspre Biserica Sfântul Gheorghe Nou).
Pe harta de mai jos stațiile fotografiate de mine sunt marcate cu albastru, iar cele pe care nu le-am pozat încă sunt indicate cu roșu.
Pentru fiecare ”stație verde” la care am reușit să ajung am făcut trei fotografii 360 – câte una din fiecare laterală, iar cea de-a treia de pe mijlocul construcției. Spre exemplificare am ales aici Stația Ziduri Moși 1 (sensul spre Piața Obor):
Imaginea 1 – laterala dinspre Piața Obor a acoperișului verde
Imaginea 2 – zona de mijloc a acoperișului verde
Imaginea 3 – laterala dispre Doamna Ghica a acoperișului verde
Toate imaginile sunt puse în prezent în Google Street View, fiind disponibile pentru publicul larg. Cele trei fotografii aferente unei stații sunt conectate între ele, permițând astfel navigarea de la o imagine la alta specifică Street View.
Este de menționat faptul că pe teren nu am găsit Stația Dr. Felix 2 (sensul spre Bulevardul Banu Manta). În fapt, stația există, dar acoperișul acesteia nu este verde în prezent. Și nici nu pare că a fost vreodată verde. Nici măcar vopsit în culoarea verde, așa cum se poate vedea în imaginea de mai jos. În harta prezentată mai sus această stație este indicată cu mov.
În schimb, trecând cu tramvaiul de la Piața Obor către Piața Sfântul Gheorghe, am descoperit total întâmplător faptul că Stația Bulevardul Carol 1 (spre Piața Sfântul Gheorghe) are acoperiș verde, deși nu apare în lista enumerată în comunicatul de presă emis de PMB în 2017. Această stație este indicată cu galben pe harta de mai sus. Așadar, în total, pe 1 mai 2018 am fotografiat 15 ”stații verzi” realizate în București.
Pentru a avea și un exemplu de stație RATB obișnuită, ne-verde, am realizat și trei fotografii 360 pentru Stația Bulevardul Carol 2 (sensul spre Piața Obor). Această stație este indicată cu gri în harta de mai sus.
Imaginea 1 – laterala dinspre Bulevardul Carol
Imaginea 2 – zona de mijloc
Imaginea 3 – laterala dinspre Piața Obor
Din această experiență am învățat și faptul că nici o stație RATB nu are înălțimea egală cu vreuna dintre suratele ei. La unele am reușit să fac fotografiile 360 destul de lejer, fără a întinde prea mult brațul cu monopiedul și camera 360, iar la altele am reușit să trec cu camera peste marginea acoperișului doar stând pe vârfuri. Diferențe se văd și în aspectul general al stațiilor. Pentru ca de ce ai avea niște stații RATB standardizate? La ce îți trebuie? Dacă se strică sau ruginește ceva nu are sens să schimbi cu un modul predefinit când poți să cârpești totul cu ceva sârme, șuruburi și niște spumă poliuretanică.
Eu înțeleg filosofia aia cu design-ul dedicat care dă identitate, dar în cazul stațiilor fotografiate de mine în această etapă este vorba în mare de două linii de tramvai, respectiv 1 și 21. Cât de sorcove trebuie să fie stațiile ca să se producă identitatea supremă? Și, la cât sunt de sorcove deja, câtă identitate dau ele spațiului public din București acum? Pentru ca altfel utilitate prea mare aceste stații nu au, dar asta e deja o altă poveste.
Acum că putem avea o idee clară cu privire la cum arată o parte din ”stațiile verzi” ale PMB pe sfârșit de primăvară (vezi la finalul articolului lista cu toate cele 15 stații fotografiate și linkurile către imaginile 360 aferente acestora) mie mi-au mai răsărit în minte câteva întrebări cu privire la acest demers de ”înverzire” a Bucureștiului, respectiv:
1) cine este ASOCIAȚIA PENTRU RESPONSABILITATE SOCIALĂ ”PLAN B” și ce activitate extraordinară a avut acest ONG de la înființarea sa în 2016 (conform Registrului Asociațiilor și Fundațiilor din România) și până în septembrie 2017 astfel încât Primăria Municipiului București a fost atât de impresionată de a simțit nevoia să îi pună la dispoziție 34 de stații RATB plus siguranța și sănătatea bucureștenilor pentru a face experimente cu privire la amenajarea de acoperișuri verzi în capitală?
Nu pot să nu mă întreb asta având în vedere că există muuuullttteee alte ONGuri care au o activitate consacrată cu privire la generarea de soluții pentru ameliorarea cadrului de viață din București. Un prim exemplu care îmi vine în minte este OPTAR – Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România care din 2011 (tot conform Registrului Asociațiilor și Fundațiilor din România) desfășoară o activitate intensă și arhicunoscută cu privire la spațiul public din capitală, însă din câte știu Primăria Municipiului București nu a simțit nevoia să îi dea pe mână câteva bulevarde din oraș ca să experimenteze diverse idei pe bucureșteni.
În cazul în care se întreba cineva, tot conform Registrului Asociațiilor și Fundațiilor din România), această asociație îmbrățișată de PMB ”are ca scop îndeplinirea unui interes personal nepatrimonial, în scopul organizării, creării și implementării de proiecte și evenimente destinate stimulării companiilor în vederea unei contribuții constante la dezvoltarea economică și îmbunătățirea vieții angajaților și a familiilor acestora, precum și a comunității și societății în ansamblu, sprijinirea companiilor în vederea implementării practicilor de business responsabile în România, creșterea gradului de responsabilitate socială a companiilor active din România și a transparenței în raportarea practicilor de CSR, crearea și implementarea de proiecte care aduc beneficii mediului și/sau comunităților, întărirea capacității companiilor românești de dezvoltare a parteneriatelor sociale, responsabilizarea organizațiilor față de impactul deciziilor și activităților lor asupra societății și mediului, prin comportament transparent și etic”.
Conform propriului site, ASOCIAȚIA PENTRU RESPONSABILITATE SOCIALĂ ”PLAN B” a desfășurat până în prezent doar două activități: o conferință despre foodwaste (noiembrie 2016) și proiectul cu ”stațiile verzi” din București (septembrie 2017). Deși pe site sunt menționate titlurile mai multor proiecte, organizația nu oferă detalii despre nici o altă activitate desfășurată, așa cum se poate observa și în imaginea de mai jos.
2) Având în vedere faptul că ASOCIAȚIA PENTRU RESPONSABILITATE SOCIALĂ ”PLAN B” nu a simțit nevoia să mai adauge informații noi pe site din septembrie 2017 și, până de curând, ultima sa postare pe pagina de Facebook purta data de 2 octombrie 2017, oare ce a determinat reacția din data de 1 mai 2018?
Să aibă oare această postare legătură cu reacția pe care Irina Zamfirescu a avut-o pe Facebook cu fix câteva zile înainte?
3) De ce ASOCIAȚIA PENTRU RESPONSABILITATE SOCIALĂ ”PLAN B” nu își asumă faptul că proiectul cu ”stațiile verzi” din București este doar un experiment (care poate să nu reușească!) și este mai degrabă dispusă să ne insulte inteligența?
Mă întreb asta pentru că, din situația surprinsă cu ajutorul imaginilor 360, pe mine una nu mă îngrijorează culoarea plantelor ci faptul că pe alocuri o parte din acestea au dispărut, iar în unele cazuri substratul a început să o ia la vale (așa cum se poate vedea în imaginile de mai jos). În aceste situații unde se presupune ca au disparut plantele? S-au teleportat în zări mai prietenoase? Sau au căzut pur și simplu? Și dacă ultima variantă e valabilă: cum rămâne cu sănătatea și siguranța bucureștenilor pe viitor? Mai ales dacă o ia la vale și substratul sau restul sistemului?! Pentru că să nu uităm: peste aceste acoperișuri verzi a trecut doar o iarna teribil de delicată și experiența personală mă face să cred ca efectul verii care urmează asupra acestor ”stații verzi” o să fie mult mai impresionant. Dar asta o să vedem mai exact în tura de toamnă când îmi propun să revin pentru a reface imaginile 360 pe care le fac în această primăvară pentru toate stațiile.
Stația Teiul Doamnei 1 (sensul spre Piața Obor)
Stația Piața Sfântul Gheorghe
4) Dacă acesta este un proiect de un așa mare succes cum de nu este plin internetul de postări referitoare la el? Cum se face că cei care și-au dat mâna pentru a-l duce la înfăptuire – administrație publică locală, ONGul premiant, sponsorii, furnizorii și executantul – nu au măcar o postare pe lună cu privire la aceste ”oaze de verdeață”?
Nu pot să nu îmi pun această problemă având în vedere că eu în locul lor aș îngropa internetul în poze. Dacă mie mi s-ar îndeplini visul (ca oricărui alt ONGist de rând, nu-i așa?!) și Primăria Municipiului București mi-ar da spre gestionare un spațiu verde emblematic din București cred că s-ar speria Facebook-ul de mormanul de poze pe care l-aș posta zilnic despre spațiul gestionat de mine.
Dar nu! Aparent făuritorii acestui proiect nu simt nevoia să își pună în valoare realizarea. Sau poate nu știu eu unde să caut pentru a găsi această informație. Ceea ce este bizar pentru că de regulă informația din acest domeniu tinde să mă găsească singură chiar și atunci când eu nu doresc neapărat acest lucru.
Aș mai avea eu o mulțime de întrebări de genul:
Cu ce procent a fost diminuată poluarea din București în cele 8 luni de la demararea proiectului?
sau
Cu cât a crescut procentul de călători încurajați de stațiile verzi să folosească mijloacele de transport în comun?
(vezi comunicatul PMB cu privire la ”stațiile verzi”)
dar mă îndoiesc de faptul că cineva s-a preocupat de aceste aspecte și are răspunsuri pertinente în acest sens.
Până la următoare sesiune foto închei aici cu
lista imaginilor 360 realizate la 1 mai 2018 pentru ”stațiile verzi” din București
[1] Stația Dr. Felix 1 (sensul spre Piața Victoriei)
[2] Stația Piața Victoriei (sensul spre Piața 1 Mai)
[3] Stația Pasaj Victoriei (sensul spre Dorobanți)
[4] Stația Stadion Dinamo 1 (sensul spre Piața Obor)
[5] Stația Stadion Dinamo 2 (sensul spre Piața Victoriei)
[6] Stația Bucur Obor 1 (sensul spre Piața Unirii)
[7] Stația Bucur Obor 2 (sensul spre Strada Doamna Ghica)
[8] Stația Ziduri Moși 1 (sensul spre Piața Obor)
[9] Stația Ziduri Moși 2 (sensul spre Strada Doamna Ghica)
[10] Stația Teiul Doamnei 1 (sensul spre Piața Obor)
[11] Stația Teiul Doamnei 2 (sensul spre Strada Doamna Ghica)
[12] Stația Mihai Eminescu (sensul spre Bulevardul Carol)
[13] Stația Sfântul Gheorghe 1 (partea dinspre Bulevardul I. C. Bratianu)
[14] Stația Sfântul Gheorghe 2 (partea dinspre Biserica Sfântul Gheorghe Nou)
[15] Stația Bulevardul Carol 1 (spre Piața Sfântul Gheorghe)
Tag:pereti verzi, PMB, statii verzi, terase verzi, vegetatie
You may also like
Datele 3-30-300 pentru București sunt online
